Perioada 1-8 martie, propice pentru crimele pasionale – vezi cazurile de Mărţişor de la Iaşi şi Mediaş

Primăvara a început sumbru anul acesta, cu două crime oribile, la Iaşi şi la Mediaş, cu ocazia zilei de mărţişor. Două tinere au fost ucise în condiţii asemănătoare. O fată de 16 ani a fost strangulată, la Iaşi, de fostul prieten, ca răzbunare pentru că fusese părăsit. O alta, de 26 de ani, a fost înjunghiată cu un cuţit cu lamă de 20  de centimetri, la Mediaş, de un vecin obsedat care fusese refuzat de fată. Criminologul Dan Antonescu spune că multe dintre aceste orori se întâmplă în special în preajma Crăciunului şi a perioadei 1-8 martie, în zilele dedicate în mod tradiţional cadourilor pentru femei.

Diana Scarlat: Cum se poate explica faptul că se repetă infracţiuni, fie că este vorba despre crime, tâlhării,violuri sau escrocherii, deşi pericolele sunt prezentate de mass-media? Cum e posibil ca oamenii să nu înveţe nimic din ceea ce li s-a întâmplat altora, înaintea lor?

Dan Antinescu: Cele mai multe situaţii în care oamenii devin victime sunt atunci când ei consideră că nu li se poate întâmpla ceva rău. Uită că în firescul existenţei sunt şi sincope. În comunităţile mici, ecoul unei infracţiuni este foarte mare. Într-un sat, de exemplu, ştirea că o bătrână a fost tâlhărită în casă, pentru că ţinea uşa deschisă, va face vâlvă. Pentru o perioadă, oamenii din respectiva comunitate şi din cele învecinate se vor proteja, fiind marcaţi de eveniment. Vor avea grijă să închidă uşa, să închidă fereastra, să fie mai vigilenţi. Din păcate, după o perioadă, uită. Însă doar restrânsa comunitate din jurul faptei este afectată şi înţelege ce se întâmplă. Exemplul este valabil şi pentru locuitorii unui bloc sau ai unui cartier. Dacă mass-media prezintă faptele, mai ales cu acele elemente care au dus la comiterea infracţiunii, atunci este posibil ca vigilenţa să reapară şi la cetăţeni din alte zone ale ţării. De cele mai multe ori, conceptul greşit cu privire la prevenire al comunităţii, delăsarea, nepăsarea ajută la comiterea infracţiunilor. Lipsa de vigilenţă, felul de a gândi al unora cu privire la situaţii aparent nesemnificative nu fac altceva decât să-l încurajeze pe cel care comite infracţiuni. Paradoxal este că atunci când anchetatorul ajunge într-o comunitate în care s-a comis o crimă, toată lumea indică un anumit potenţial făptaş, pentru că oamenii ştiu că el are manifestări violente, mai ales pe fondul consumului de alcool. Faptul că l-au lăsat aşa, că i-au tolerat comportamentul violent ani la rând, este o încurajare, iar toţi îşi dau seama de pericol numai atunci când respectivul ajunge să comită o crimă. Aceasta este perspectiva oamenilor care vor să trăiască într-un anumit confort, un fel de detaşare, nepăsare socială extrem de nocivă.

Diana Scarlat: Dacă oamenii s-ar uita cu mai multă atenţie la ştiri şi ar conştientiza pericolele, s-ar putea reduce situaţiile tragice?

Dan Antonescu: De regulă, la ştiri sunt prezentate faptele fără a se analiza detaliat contextul care le-a făcut posibile. Oamenii află ceva despre o faptă şi despre rezultatul ei, dar foarte rar se reuşeşte să se comenteze în ştire cauza comiterii faptei. Referitor la cauze, există de fiecare dată un cumul de elemente favorizante: lacune educaţionale, probleme psihice, probleme sociale, legislaţie permisivă sau ambiguă, probleme cu alcoolul, management deficitar al relaţiei de cuplu şi multe altele. (…)

 

Citește mai mult în ziarul Jurnalul Național

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *