Drumul Negru al României

O decizie proastă a condus la pierderea a sute de vieți, dar nimeni nu poate remedia eroarea… sau nimeni nu vrea…

Te trezești dimineața, îți pregătești cafeaua și vrei să afli știrile, dar, aproape invariabil, partea de început a jurnalelor seamănă cu un necrolog. Indiferent cât zahăr ai pune-n cafea, tot amară rămâne, cu asemenea știri. Aproape în fiecare dimineață afli că pe timpul nopții care a trecut s-au mai petrecut alte și alte accidente rutiere. Cele mai frecvente sunt pe DN 2 (sau, așa cum o cunosc străinii, E 85), această șosea așa-zis rapidă – o eroare de gândire, acceptată și lăsată așa cum a fost proiectată, chiar dacă știe toată lumea că este un pericol permanent pentru toți cei care o folosesc, chiar dacă problema este foarte simplu de rezolvat.

Acest Drum Negru pleacă din București, trece pe lângă Urziceni, apoi pe lângă Buzău, și străbate Moldova, prin zone mai mult sau mai puțin populate. Dacă ar exista câte o cruce pentru fiecare om care și-a pierdut viața pe acest drum infernal, pe anumite porțiuni nu ar mai fi nevoie de parazăpezi, iar mulțimea de candele ar rivaliza cu instalația de iluminat stradal a unui orășel. Șoferii n-ar mai avea astfel nevoie să folosească faza lungă, pentru a intui pe unde este drumul.

Este o șosea care, sub o aparență de normalitate, îi îndeamnă pe șoferi să ruleze cu o viteză destul de ridicată, acolo unde și regulile de circulație permit. Dar cei mai mulți nu-și dau seama că au 90-100 de kilometri la oră pe un drum care doar dă senzația unei șosele cu patru benzi. Iluzia optică te poate face să crezi că poți trece pe lângă o altă mașină, fără a executa practic  o depășire, pentru că mergi pe o altă bandă. Teoretic, două mașini ar avea loc una pe lângă alta, pe cele două benzi. Practic, nu.

Cine e de vină? Practic nu se poate, pentru că, fie ai de-a face cu un conducător auto care nu vrea să se replieze pe banda mai îngusă – pentru că n-are el chef! -, fie nu vrea deloc să plece de pe banda care are dimensiunea normală și, dacă vrei să-l depășești, ești obligat să treci de axul drumului, pe contrasens. Vina este și a celor care n-au chef să se dea la o parte, dar mai ales a celor care au construit drumul, precum și a celor care-l lasă în continuare așa cum e. Pe lângă faptul că este o șosea care permite și habarniștilor să conducă având senzația că se pricep, DN 2 nu are calitățile unei șosele rapide (precum este DN1 pe anumite porțiuni), cu atăt mai puțin ale unei autrostrăzi, iar problema principală este dimensiunea așa-zisei prime benzi.

Întunericul amplifică pericolele, dar accidente la fel de grave se petrec și ziua, în special atunci când sunt condiții meteo nefavorabile: ploaie, ceață, ninsoare și polei. Mai mult de 75% dintre accidente au avut loc noaptea, când senzația șoferului este că și cel care vine din sens opus are la dispoziție tot două benzi. Numărul tragediilor crește atunci când perioadele de reparații sau reasfaltări sunt foarte lungi, iar marcajele sunt trasate cu întârziere, astfel încât orientarea devine aproape imposibilă.

Dacă pentru accidentele produse pe timp de noapte avem aceste explicații, pentru cele produse ziua avem chiar mai mulți factori favorizanți. Și nu doar pe DN2. Codul Rutier s-a tot adaptat la nevoile contemporane, dar s-au omis câteva probleme esențiale, pe care, în continuare, nimeni nu pare a le vedea. Nimeni dintre cei care au putere de decizie. Avem, de exemplu, următoarea situație: pe autostradă există acele panouri, absolut penibile, care comunică faptul că viteza maxim admisă este de 130 km la oră, dar pe timp de ploaie viteza maxim admisă este de 80 km la oră. Pe celelalte drumuri nu există astfel de panouri cu restricții de viteză pe timp de ploaie.

Dacă pe autostradă ai parapet despărțitor, ai două benzi de rulare, plus cea de siguranță și , în consecință, riscul de coliziune este mult mai redus, acea restricție de 80 de km la oră s-ar justifica doar în cazul unei ploi torențiale cu vizibilitate foarte redusă. Dar semnul e pentru ploaie, astfel încât, dacă cineva vrea să dea sancțiuni fără un motiv real, o poate face, chiar dacă începe o simplă burniță. În schimb, pe celelalte drumuri se recomandă doar adaptarea vitezei la condițiile de drum, fără a se specifica exact care ar trebui să fie viteza maximă. Asta înseamnă că pe autostradă am obligația să merg cu până la 80 km la oră, dar pe orice alt drum pot merge cu 90 sau 100 de kilometri la oră, indiferent dacă toarnă cu găleata. Legea spune că șoferul poate aprecia cum se adaptează la condițiile de drum. Atât cât îl duce capul…

Ne mirăm că, dintre regiunile istorice, Moldova este singura care nu are autostradă și nici măcar un drum național cu două benzi pe sens. Asta, în condițiile în care există posibilitatea moderinizării și nu este nevoie, ca în alte cazuri, să se facă o șosea paralelă. Este suficient să se facă din această șosea, așa-zid rapidă, una cu adevărat rapidă sau, cu oarece investiții, nu foarte mari, chiar o austostradă. O primă soluție, care ar presupune costuri minime, dar care ar salva vieți, ar fi lățirea ei cu doar câțiva metri și amplasarea unui parapet despărțitor în zonele de pericol, așa cum s-a procedat recent pe DN1.

În același timp, deja celebrul inexistent MasterPlan al infrastructurii rutiere din România prevede construcția unei autostrăzi Iași-Târgui Mureș, deși ar costa de circa 20 de ori mai puțin dacă s-ar aplica o soliuție simplă pentru ca actualul Drum Negru al României să devină alb… Atunci când s-a hotărât modernizarea DN2, sunt curios care-au fost interesele care-au stat la baza construirii lui, în locul unei autostrăzi. Sunt condiții de șes, fără probleme majore, fără tuneluri. Poate tocmai pentru că nu s-ar putea invoca necesitatea unor costuri enorme nu s-a găsit această soluție extrem de simplă, deși DN2 (E85) este una dintre cele mai circulate șosele din țară.

Umblă vorba în popor – printre șoferi – că DN 2 este șoseaua cu cel mai bun asfalt. Așa, și? La ce-ajută? Pentru că, tot în popor, se spune că drumul spre iad e pavat cu bune intenții.

Chiar nu se poate? Sau nu se vrea? Cine nu poate, să se ceară afară și să-i lase pe cei care pot! Cine nu vrea, să ne spună și nouă de ce, iar dacă le e jenă de noi sau consideră că nu putem să-i înțelegem, măcar să se căiască, în particular, apoi să meargă să se spovedească… dar nu la preot, ci la DNA! Acolo sunt mulți oameni înțelegători, dar mai ales… ascultători!

 

5 Comments

  1. radulescu iulia

    Drumul negru al Romaniei! Bine spune Domnul Dan Antonescu! Se vede ca si mintea unora. e la fel de intunecata,de neagra din moment ce nu se schimba nimic, se circula cu viteza mare etc. Cati trebuie sa mai dispara pentru ca lucrurile sa se indrepte?! Asteptam si spovedania unora la DNA!

  2. Norbert

    O autostrada nu e o doar un drum cu 2 benzi pe sens cu parapeti care despart sensurile. Defapt are 2.75 benzi pe sens deoarece e obligatoriu sa existe si banda de refugiu. Plus mai trebuie create si zone de odihna cu WC-uri si benzinarii. Dar cel mai important : o autostrada nu se intersectează cu alte drumuri si nu trece prin localități, ceea ce nu putem afirma si despre DN2. Asa ca nu e atat de simplu sa se transforme într-o autostrada precum ati descris dvs.
    Insa aveți dreptate, acest drum este extrem de periculos in starea aceasta de 1.5 benzi pe sens pentru ca da impresia șoferilor nechibzuiti ca se poate circila cu viteze mai mari si ca depasirile/devansarile se pot face in siguranță. Drumul ar trebui latit pana la 2 benzi reale pe sens mai ales ca podurile asa sunt construite, semn ca undeva a existat aceasta intenție.

  3. Nicu

    „Cine e de vină? Practic nu se poate, pentru că, fie ai de-a face cu un conducător auto care nu vrea să se replieze pe banda mai îngusă – pentru că n-are el chef! -, fie nu vrea deloc să plece de pe banda care are dimensiunea normală și, dacă vrei să-l depășești, ești obligat să treci de axul drumului, pe contrasens. Vina este și a celor care n-au chef să se dea la o parte, dar mai ales a celor care au construit drumul, precum și a celor care-l lasă în continuare așa cum e.” Cel care nu vrea sa se replieze pe banda mai ingusta nu are nici o vina, face doar ceea ce legea il obliga sa faca. Intr-o adresa oficiala solicitata de o instanta de judecata intr-un dosar ce avea ca obiect un accident rutier, CNADNR a definit acea jumatate de banda ca fiind „acostament modernizat”, nicidecum banda de mers. Cel care nu vrea sa se replieze circula pe acolo unde trebuie sa circule, pe singura banda pe sens a acestui drum negru. Acolo unde sunt mai multe benzi pe sens, cele doua sensuri sunt delimitate de o dubla linie continua iar depasirile se fac fara a trece peste axul drumului, E85 are sensurile delimitate printr-o linie intrerupta iar depasirile se fac ca pe orice alt drum cu o banda pe sens, adica pe contrasens. Un alt argument ca nu ai ce cauta pe jumatatea de banda e o hotarare a unei instante din jud. Buzau care intr-un caz de ucidere din culpa (un sofer a accidentat mortal un pieton beat) l-a condamnat pe sofer chiar pentru acest motiv, nu avea ce cauta pe acostamentul modernizat, trebuia sa circule pe banda de langa axul drumului. Asadar cea mai mare parte a vinei o au cei care au construit acel drum si continua sa-l lase asa!

  4. George B

    Merg cam o data pe luna pe acest drum, atat ziua cat si noaptea, pina acum fara evenimente. Este adevarat ca putea/ poate fi amenajat mai bine dar problema principala tine de educatia soferilor:
    -viteze cu cel putin 30 km/h peste limita legala, atat in localitati cat si in afara
    -soferi ocazionali, obisnuiti sa conduca doar in oras, nu semnalizeaza cind schimba banda, nu apreciaza corect anumite manevre
    -bizoni cu statii care au impresia ca nimic nu ii poate opri
    -uneori soferi de tir agresivi
    -soferi care pe conditii de ceata de exemplu nu stiu sa aprinda luminile specifice
    Si exemplele pot continua.
    As sustine cu drag o initiativa de subfragmentare a categoriei B, la o masina de peste 150 de cp de exemplu sa fie obligatorii cursuri plus examinare, etc.

  5. Iosif

    Am fost pe mai multe drumuri din Romania si spre deosebire de drumurile din alte tari imi amintesc socul simtit daca trebuia sa depasesc axul drumului (mijlocul, unde se intalnesc cele doua sensuri..). Multe drumuri din Romania te arunca practic pe cealalta parte, pe sens invers.., din cauza ca de la mijloc spre margine exista o coborarare foarte accentuata si periculoasa pentru toata lumea. Strazile care nu sunt drepte ar trebui interzise.. controlati si incercati sa intelegi cauza daca aveti puterea sa schimbati ceva. Apoi tirurile mai ales, dar si foarte multi soferi „complexati” se grabesc la… si mai imping si pe altii..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *